ma numesc marius gadalean i m-am apucat sa fac un site pt protejarea naturii si promovarea romaniei pt ca ma vazut ca multi spunem ca faem si dregem dar nu miscam un deget. in speranta ca voi aduna un nr mare de membri atunci sint sigur ca vom pune in miscare o mica rotita din angreanj
va multumesc voua ,celor ce va inscrieti pe acest site ,inseamna ca va pasa de soarta naturii si nu in ultimul rand de soarta tarii noastre ROMANIA

semnat marius gadalean
Digg  Sphinn  del.icio.us  Facebook  Mixx  Google  BlinkList  Furl  Live  Ma.gnolia  Netvouz  NewsVine  Pownce  Propeller  Reddit  Simpy  Slashdot  Spurl  StumbleUpon  TailRank  Technorati  TwitThis  YahooMyWeb
 

ROMANIA - DIAMANTUL EUROPEI Hublist Romania Lista dc++ odc huburi romanesti


 

protectia naturii

Pagini din istoria protectiei mediului in Moldova

Orice fenomen social are istoria sa. Are istoria sa si protectia naturii, ca domeniu. Termenul protectia naturii a obtinut o larga raspindire dupa I Congres International pentru protectia naturii din 1913. Catre mijlocul sec. XX procesul de protectie a mediului este considerat una din cele mai importante sarcini ale omenirii.

Miscarea pentru protectia mediului pe teritoriul dintre Prut si Nistru a luat nastere in sec. XX. Catre aceasta perioada spatiul stepelor si cea mai mare parte a teritoriilor impadurite a fost aproape in intregime valorificat in scopuri agricole, iar celelalte terenuri au fost supuse pasunatului intensiv de animalele domestice.

Citeva secole in urma padurile acopereau aproximativ o treime din teritoriul Moldovei de astazi. La nord ele se contopeau cu padurile Bucovinei.

Masuri de protectie a mediului in Tara Moldovei s-au intreprins din cele mai vechi timpuri. In documentele istorice se aminteste, ca in anul 1421 Domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun l-a primit pe calatorul francez Jilbert de Lame la cea mai mare rezervatie mai la sud-vest de Iasi Buhotin si la rezervatia Tutora din stinga Prutului. Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei se refera la o perioada mai tirzie (sec. XVII-XVIII) si vorbeste despre turmele de cerbi, caprioare, capre salbatice, o multime de vulpi, lupi, zimbri, oi salbatice si herghelii de cai salbatici.

Odata cu dezvoltarea relatiilor capitaliste in sec. XIX apare problema distrugerii rapide a padurilor.

Dezvoltarea flotei Marii Negre si a flotilei de pe Dunare, razboaiele ruso-turcesti din sec. XVIII-XIX cerea cantitati enorme de lemn pentru constructia corabiilor. Pentru aceasta se folosea stejarul, care asa si se numea - stejar pentru corabii din judetele: Suceava, Neamt, Roman, Tecuci, Barlad si Orhei. Cei mai multi stejari valorosi pentru constructia corabiilor au fost colectati in judetul Orhei.

in raportul lui Tarasov, mester de corabii, (1810), care din ordinul lui Bagration a studiat aceste paduri este indicat: «in tinutul Orhei am studiat padurile, in care am gasit 15000 de stejari buni pentru construirea corabiilor si a fregatelor, dar in timpul taierilor, sper, se vor gasi si mai multi». Numai in anii 1856-1860 pe parcursul a 4 ani in rezultatul taierilor suprafata dumbravelor pentru corabii s-a redus cu 408 desetini.

Despre amploarea distrugerii padurilor in sudul Rusiei in I jumatate a sec. XIX se poate concluziona din scrisoarea cu care s-a adresat geologul englez Murcison catre imparatul Alexandru I: «Acea graba, cu care se distrug padurile in tot spatiul Statului Dvs... Va implor, in numele omenirii, sa intreprindeti imediat cele mai energice masuri pentru a curma aceasta tilharie nechibzuita, care ameninta pieirea frumoasei Dvs. patrii».

Miscarea pentru organizarea rezervatiilor in Basarabia s-a desfasurat la inceputul sec. XX, initiata si organizata de un grup de savanti naturalisti de la Muzeul agricol, zoologic si de meserii a zemstvei Basarabiei (unicul asezamint stiintific din Basarabia acelor ani) in frunte cu directorul, magistrul in zoologie, baronul Stewart.

La sfirsitul anului 1902 la Chisinau un grupa de savanti naturalisti a inaintat initiativa de a fi organizata Societatea pentru studierea Basarabiei in aspect istorico-naturalist si a fost elaborat statutul, care a fost aprobat de Ministerul invatamintului popular doar peste 2 ani (1904). La 15 martie a avut loc adunarea generala de constituire a Societatii savantilor naturalisti si a naturalistilor amatori din Basarabia.
in 1912 la adunarea anuala a Societatii Miller a pregatit raportul «Despre protectia monumentelor naturii» in care, printre altele, se mentiona: «Observatiile asupra schimbarilor negative din natura, care au avut loc in ultimele decenii, ne demonstreaza ca nu putem vorbi despre frumoasa si mareata natura, ci doar de ramasitele ei. Daca nu se vor lua masuri urgente, monumentele naturale si rezervatiile sunt amenintate de disparitia rapida si ireversibila.»

in anul 1926 Miler si Zucovschii au publicat un raport privind necesitatea asigurarii pastrarii in Basarabia a teritoriilor de stepa virgina si padure, ceea ce are o mare importanta stiintifica.

Datorita activitatii directorului muzeului din Chisinau, prof. Florov au fost proiectate 12 sectoare de protectie a naturii ce includeau sectoare de stepa in diferite judete ale Basarabiei de la Hotin pina la Cetatea Alba si Vilcov. Totodata au fost evidentiate 13 sectoare de padure, care alcatuiau 5580 ha. Profesorul Lepsin mentiona ca din toata suprafata aceasta, 5010 ha le ocupa parcul unical din Capriana si prezinta mindria teritoriilor rezervate din Basarabia.

N-au fost uitate nici ripile cu rezervatiile de oase ale fosilelor, fapt ce i-a adus Basarabiei o recunoastere mondiala.

Iin anul 1930 (7 iulie) Consiliul de Ministri al Romaniei a decis de a lua sub protectia statului urmatoarele sectoare:
1. Capriana - 5010,97 ha
2. Carbuna - 35ha
3. Valea-Mare - 34 ha
4. Hirbovat - 5 ha
5. Hirjanca-Polonca - 5 ha
6. Pirjolteni -10 ha
7. Delacau - 5 ha
8. Ruhotin - 20 ha
9. Doi stejari si un prun batrin din padurea Manzir
10. Cucuruzeni - 30 ha

In timpul razboiului in marea majoritate aceste sectoare rezervate au fost distruse. Dupa razboi situatia lor s-a agravat si mai mult din cauza necesitatii restabilirii oraselor si satelor distruse de razboi.

In scopul salvarii de la ruinare si peire a monumentelor naturii Guvernul R.S.S.M. a emis Hotaririle despre exploatarea si protectia bogatiilor naturale: «Despre masurile de lichidare a poluarii si protectie sanitare a resurselor acvatice in R.S.S.M.» (1947); «Despre organizarea gospodariilor cinegetice republicane» (1954); «Despre Directia principala a gospodariei apelor» (1954).

In anul 1957 in cadrul Filialei Moldovenesti a Academiei de Stiinte a U.R.S.S. a fost organizata Comisia pentru protectia naturii.

Toate acestea au fost luate in considerare in activitatea practica din diferite ramuri ale economiei nationale: agricultura, silvicultura, piscicultura, cinegetica, si anume la adoptarea actelor normative ale Guvernului:

- «Despre formarea Directiei principale a gospodariei silvice si protectie a naturii pe linga Consiliul de Ministri» (1961)

- «Despre Comitetul de Stat pentru gospodaria apelor si protectia resurselor acvatice ale Consiliului de Ministri al R,S,S,M,» (1961)

- «Despre luarea sub protectia Statului a parcurilor, landsafturilor, monumentelor geologice si paleontologice» (1962). a 16 parcuri, 6 sectoare de landsafturi naturale, 118 de copaci seculari, 2 sectoare de vegetatie ierboasa, 9 sectoare de padure deosebit de valoroasa.

Pe 10-15 ani au fost luati sub protectia statului cerbul, caprioara, mistretul, bursucul, pisica salbatica, pe 5-10 ani -fazanul si prepelita.

La 15 august 1968 prin Hatarirea Sovietului Suprem al R.S.S.M. a fost organizat Comitetul pentru protectia naturii al Sovietului Ministrilor al R.S.S.M.

Din 1969 pina in 1973 savantii A.S. din R.S.S.M. au evidentiat suplimentar 346 raritati naturale, demne de o atentie deosebita. Printre ele multe sectoare irepetabile de landsaft, branisti, sectoare valoroase de padure, copaci seculari, sectoare cu vegetatie de stepa, obiecte geologice si paleontologice, exemplare vechi ale artei parcurilor.

In 1971 a fost organizata rezervatia silvica «Codrii» cu o suprafata de 2740 ha, extinsa ulterior pina la 5176 ha.

Dintre actiunile intreprinse in scopul conservarii lumii vegetale si animale un loc important 1-a avut si fondarea in anul 1978 a Cartii Rosii a R.S.S.M., in care au fost inregistrate 55 specii de plante si animale.

Solul, fiind principala bogatie nationala, intotdeauna a trebuit sa fie bine protejat. intemeietorul pedologiei contemporane in Moldova, academicianul Nicolae Dimo infiinteaza in anul 1945 catedra de pedologie la Institutul Agricol din Chisinau. in toamna anului 1946 incepe activitatea sectiei de pedologie la facultatea pedo-geologica in cadrul Bazei Stiintifice Moldovenesti a Academiei de Stiinte a U.R.S.S. N. Dimo conduce Catedra de pedologie a Universitatii si Sectorul de Pedologie al Bazei Stiintifice. in 1953 in cadrul Filialei Moldovenesti a Academiei de Stiinte a U.R.S.S. a fost organizat Institutul de Pedologie.

N. Dimo a pregatit o intreaga pleiada de savanti, care au studiat si argumentat stiintific metodele de protectie a solurilor de erozie, de salinizare, si in genere de degradare, precum si conservarea lor.

In 1990 este intemeiat Institutul National de Ecologie, unde este organizat laboratorul de geopedologie. Aici au fost elaborate acte normative de protectie a solurilor de impactul antropic negativ, metodele de studiere a proceselor de desertificare.

Scoala lui N. Dimo include multi savanti cu renume: A. Ursu, V. Vitin, I. Rabinovici, V. Ungureanu, I. Chirosca s.a.

In anul 1956 cu eforturile academicianului N. Dimo in Moldova revine savantul moldovean cu renume, academicianul Ion Dicusar, fost detinut din Gulag, care a fost director al Institutului de Pedologie, Agrochimie si Ameliorare, profesor la Catedra de Pedologie si Agrochimie a Universitatii de Stat. Activitatea profesorului I. Dicusar a fost dedicata domeniului de fertilizare a solurilor Moldovei. I. Dicusar a creat o adevarata scoala de savanti, specialisti in conservarea solului: prof. Mihai Turcan, prof. Serafim Andries, prof. Petru Cordu. nu, dr. N. Turturean, A. Bogatu si multi altii..

In termeni istorici Mişcarea Ecologistă din Moldova îşi are rădăcini adînci în trecutul zbuciumat al acestui neam. Acest proces întotdeauna extrem de complicat, aflat mereu la limita dintre compromis şi impertinenţă, a început odată cu mişcarea pentru fondarea rezervaţiilor naturale, iniţiată de către baronul Stuart, directorul muzeului "Besarabsckoe Zemstvo", Magistru în Zoologie, care la 1 martie 1904 a înfiinţat Societatea pentru ocrotirea naturii din Basarabia. Ca rezultat al activităţii societăţii in 1926 au fost luate sub protecţie 13 sectoare de pădure. Însă, din punctul de vedere al politicii stat protecţia naturii începe în 1930, odată cu aprobarea Legii privind ocrotirea naturii în România, în baza căreia au fost create primele rezervaţii naturale sub denumirea oficială de "Arii naturale protejate". Printre acestea cele mai mari au fost cele aflate în Codrii Basarabiei: Căpriana - 5011 ha, Lozovo - 200 ha, Cărbuna - 35 ha. Restul ariilor protejate sub denumirea de "Parcuri Naţionale" s-au aflat in lunca Nistrului şi lunca Prutului. Suprafaţa fiecăreia nu depăşea 10-15 ha.

În linii generale istoria protecţiei naturii în perioada de după cel de al Doilea Război Mondial, poate fi urmărită prin prizma a trei perioade mai mult sau mai puţin distincte. Prima perioadă se referă la anii 1955-1965, cînd prin hotărâri guvernamentale speciale au fost declarate arii protejate de stat 19,5 mii ha de pădure. Printr-o hotărîre a Guvernului din 13 martie 1962 sub protecţia statului au fost luate 98 de obiective naturale, cu o suprafaţă totală de doar 3681,1 ha, din care 3031,5 ha - landşafturi naturale.

Cea de a doua perioadă se referă la anii 1969-1971. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova înaintează Guvernului propunerea de a include în fondul de arii naturale protejate de stat cele mai reprezentative eşantioane naturale. Numărul total de arii propuse spre a fi luate sub protecţie creştea de la 140 la 346. Acestea au fost clasificate în 10 categorii de obiective naturale, cu suprafaţa sumară de 90 821 ha.

Între timp, la 27 septembrie 1971 printr-o hotărîre a fostului Consiliului de Miniştri a fost creata prima rezervaţie silvica de stat "Codrii", cu o suprafaţă de 2734 ha, incluzînd o zonă (720 ha) cu regim de protecţie integrată. In 1972, pe Nistru, a fost înfiinţat legal primul sector rezervat ihtiologic "Golful Goianei".

În 1978 sînt create 9 branişti rezervate pentru conservarea plantelor medicinale cu o suprafaţă totală de 3 mii ha. In acelaşi an fost editată "Cartea Roşie" a Republicii Moldova, în care au fost incluse 26 de specii de plante si 29 specii de animale.

In 1988 pe baza sectorului rezervat ihtiologic "Golful Goianei" a fost creata rezervaţia naturala de stat "Iagorlic" cu suprafaţa totala de peste 900 ha, care cuprinde atît teritorii acvatice, cit si terestre din bazinul rîului Nistru.

Astfel, la 1 ianuarie 1990 fondul ariilor protejate de stat însuma 331 de obiecte naturale cu o suprafaţă totală de 41,2 mii ha, ceea ce constituia 1,2% din teritoriul ţarii, inclusiv: 31 sectoare de landşafte naturale; 36 sectoare deosebit de preţioase de pădure; 6 sectoare de plante erboase de stepa; 19 parcuri si 372 de arbori seculari. Suprafaţa totala a fondului genetic floristic şi faunistic protejat de stat totaliza 37 mii ha.

Odată cu aprobarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat, reţeaua ariilor protejate a fost extinsă pînă la 66467 ha, ceea ce reprezintă 1,96% din teritoriul ţârii, din care 92,4% (60721 ha) se găsesc în sectorul silvic, ceea ce reprezintă 18,8% din suprafaţa totală a fondului forestier. Nucleul fondului de arii protejate îl constituie rezervaţiile peisagistice (51,5%), după care urmează rezervaţiile ştiinţifice cu 29,4% din suprafaţa totală. Spre deosebire de perioadele precedente de data aceasta m fondul de arii au fost incluse şi 15 sectoare-etalon de soluri. Comparativ cu anul 1975, a crescut şi numărul de specii floristice şi faunistice protejate respectiv cu 221 si 151 de specii mai mult. In aşa fel, fondul ariilor protejate poate fi considerat ca o reţea de conservare a resurselor biologice şi a varietăţii genetice.

In prezent suprafaţa ariilor protejate constituie cc. 1,96% din teritoriul ţării faţă de numai 1,42 in 1995. Majoritatea acestora se află în administrarea autorităţilor locale. Rezervaţiile ştiinţifice în total acoperă în jurul a 0,58% din teritoriul republicii faţă de 0,17% in 1990.

Rezumînd cele expuse mai sus, putem afirma că Moldova a avut şi va avea o politică naţională de mediu, care se va sprijini întotdeauna pe ştiinţă, conştiinţa publică şi profesionalismul factorilor de decizii.

Cea de-a doua perioadă se referă la anii 1968-1971. La 15 august 1968 a fost fondat organul central de stat pentru mediu - Comitetul de Stat pentru Ocrotirea Naturii. Între anii 1968-1988 în fruntea Comitetului s-a aflat ecologistul Ion Coteaţî. Cu concursul acestuia, în fondul de arii naturale protejate de stat au fost incluse cele mai reprezentative eşantioane naturale. Avînd o suprafaţă sumară de 90821 ha, acestea au fost clasificate în 10 categorii de obiective naturale.

În această perioadă Comitetul a pus bazele unei abordări la nivel de republică a problemelor protecţiei mediului ambiant. Printre activităţile de bază ale Comitetului se înscriu: - crearea primei Rezervaţii silvice de stat “Codrii”, cu o suprafaţă de 2734 ha;

- crearea în 1972, pe Nistru, a primului sector rezervat ihtiologic “Golful Goianei”, transformat în anul 1988 în Rezervaţia „Iagorlîc”;

- adoptarea Hotărîrii Sovietului Miniştrilor al R.S.S.M nr. 88 din 29 martie 1976 privind editarea Cărţii Roşii a Moldovei;

- apariţia în anul 1978 a primei ediţii a Cărţii Roşii a Moldovei, în care au fost incluse 8 specii de mamifere,17 specii de păsări, 4 specii de amfibieni şi reptile şi 26 specii de plante.

În anii 80 ai secolului trecut au fost elaborate: Programul complex privind protecţia mediului şi utilizarea raţională a resurselor naturale şi Schema complexă teritorială privind protecţia mediului în Moldova. Concomitent, au fost depuse eforturi pentru conştientizarea ecologică a populaţiei. Pentru început a fost constituită Societatea benevolă a prietenilor naturii.

În anul 1988 Comitetul de Stat pentru Ocrotirea Naturii a fost reorganizat în Comitetul Unional - Republican de Stat pentru Protecţia Naturii şi Gospodăria Silvică. Preşedinte al acestui Comitet a fost numit regretatul Ion Popovici.

Specific pentru noul Comitet a fost elaborarea mecanismelor economice de folosire a resurselor naturale şi adoptarea Hotărîrii Guvernului cu privire la crearea unui Institut de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Protecţiei Mediului.

Evenimentele politice din acea perioadă au condus la crearea, în octombrie 1990, a Departamentului de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resurselor Naturale al Republicii Moldova, subordonat direct Parlamentului ţării. În calitate de director general al Departamentului a fost numit profesorul Ion Dediu.

În perioada anilor 1990-1994 au fost puse bazele legislaţiei naţionale de mediu.

Au fost elaborate şi aprobate aşa legi de bază, ca Legea cu privire la protecţia mediului înconjurător, Codul funciar, Codul subsolului, Codul apelor. A fost creat Institutul Naţional de Ecologie. Creşterea gradului de conştiinţă şi responsabilitate a populaţiei a dus la constituirea Mişcării ecologiste din Moldova. Au apărut şi alte asociaţii neguvernamentale de mediu, care au trecut de la confruntare la colaborare cu autorităţile de mediu.

În anul 1994 Departamentul a fost restructurat în Departamentul protecţiei mediului. În fruntea lui a fost numit dl Sergiu Fandofan. Activitatea de bază a lui s-a axat pe consolidarea ariilor protejate.

În acest scop, în februarie 1998, a fost adoptată Legea privind Fondul ariilor naturale protejate de stat.

În mai 1998, conducerea ţării, ca răspuns la recomandările Comunităţii Europene privind fortificarea potenţialului administrativ în domeniul protecţiei mediului, a transformat Departamentul în Minister al Mediului. În fruntea Ministerului a fost numit doctorul în ecologie Arcadie Capcelea.

Sub egida dumnealui ministerul a elaborat Concepţia privind protecţia mediului şi Planul naţional în domeniu.

S-a intensificat activitatea de aderare la Convenţiile internaţionale de mediu şi în prezent statul nostru este ţară parte la 18 convenţii.

În decembrie 2000 a avut loc crearea prin fuzionare a Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului.

Conducători ai acestui nou minister au fost, respectiv, A. Capcelea, I. Răilean şi academicianul Gh. Duca. În această perioadă a apărut ediţia a doua a Cărţii Roşii. În noiembrie 2001, a fost adoptată Concepţia Politicii de Mediu a Republicii Moldova.

În ianuarie 2002 a fost fondată în comun cu Institutul Naţional de Ecologie, în prezent Institutul de Ecologie şi Geografie, revista Mediul Ambiant.

În martie 2004 a fost creat prin separare Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, conducător fiind numit dr. C. Mihailescu.

În iunie 2007 a fost creată Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, subordonată MERN. Alte subdiviziuni ale Ministerului sunt Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenţia de stat pentru Geologie AGeoM, Inspectoratul Ecologic de Stat cu Serviciul Piscicol şi Institutul de Ecologie şi Geografie (ultimul cu subordonare dublă).

În prezent în fruntea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale se află dna Violeta Ivanov.

Ministerul elaborează şi promovează politica statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale, orientată spre crearea unor condiţii benefice pentru viaţă, dezvoltarea durabilă a ţării, colaborarea internaţională, aproximarea legislaţiei naţionale la cea a Uniunii Europene.


Legislatie comunitara (a UE):
1) Directiva Consiliului nr.92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Directiva "Habitate")
2) Directiva Consiliului nr.79/409/CEE cu privire la protejarea pasarilor salbatice (Directiva "Pasari")

Legislatie nationala:
- OUG nr.236/2000, modificata si republicata prin Legea 462/2001, Ordinul MMGA nr.1198/2005 si Legea 345/2006 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, transpune integral Directivele Pasari si Habitate si stabileste cadrul legislativ necesar dezvoltarii retelei Natura 2000 in Romania.
- Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului.
- Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - sectiunea a III-a - Zone protejate.
- Decretul nr.187/1990 privind acceptarea Conventiei privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural.
- Legea nr. 5/1991 de ratificare a Conventiei privind zonele umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa (Conventia Ramsar).
- Legea nr.13/1993 de aderarea a Conventiei privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (Conventia de la Berna).
- Legea nr.58/1994 de ratificare a Conventiei privind diversitatea biologica;
- Legea nr.13/1998 de ratificare a Conventiei privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (Conventia de la Bonn).
- Legea nr.89/2000 de ratificare a Acordului privind
conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. (Acordul de la Haga).
- Legea nr.90/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea liliecilor in Europa;
- Codul Silvic (Legea nr. 26/1996).
- Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului (Legea nr. 103/1996) cu modificarile ulterioare.

Link-uri utile:
www.mmediu.ro - Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor
www.anpm.ro - Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one