ma numesc marius gadalean i m-am apucat sa fac un site pt protejarea naturii si promovarea romaniei pt ca ma vazut ca multi spunem ca faem si dregem dar nu miscam un deget. in speranta ca voi aduna un nr mare de membri atunci sint sigur ca vom pune in miscare o mica rotita din angreanj
va multumesc voua ,celor ce va inscrieti pe acest site ,inseamna ca va pasa de soarta naturii si nu in ultimul rand de soarta tarii noastre ROMANIA

semnat marius gadalean
Digg  Sphinn  del.icio.us  Facebook  Mixx  Google  BlinkList  Furl  Live  Ma.gnolia  Netvouz  NewsVine  Pownce  Propeller  Reddit  Simpy  Slashdot  Spurl  StumbleUpon  TailRank  Technorati  TwitThis  YahooMyWeb
 

ROMANIA - DIAMANTUL EUROPEI Hublist Romania Lista dc++ odc huburi romanesti


 

MUNTI APUSENI

Geneză şi geologie
Carpaţii

Munţii Apuseni sunt munţi tineri, de încreţire, formaţi în orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compuşi în general dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, de aceea se explică numărul foarte mare de peşteri existente în zonă.

Relief

Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcătuit din peşteri (Peştera Urşilor, Peştera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee (Defileul Mureşului). Altitudinile nu depăşesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vârful Cucurbăta Mare, 1.836 m Vârful Vlădeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare. În medie altitudinile oscilează în jurul a 1.000 de metri. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru şi intră în contact direct cu Câmpia de Vest, prin depresiunile "golf": Zarand, Beiuş, Vad Borod, bine populate, aşezările urcând până la 1600 m. Principalele căi de traversare a Apusenilor sunt Pasul Vălişoara Vântului, Pasul Vârtop şi Pasul Vârfurile.

Diviziuni

Localizarea Apusenilor şi a diviziunilor lor

Munţii Crişului

*
o Dealurile Crişene, incl. Depresiunea Beiuşului, Depresiunea Vad
o Munţii Pădurea Craiului (Vârful Runcului, 822 m)
o Munţii Codru-Moma (Vârful Pleşu, 1.112 m)


Munţii Şes-Meseşului

*
o Munţii Meseşului (Vârful Măgura Priei, 997 m)
o Muntele Şes (Plopiş) (Vârful Măgura Mare, 918 m)
o Depresiunea Şimleu, considerată deseori parte a Bazinului Transilvănean-Podişul Someşan
o Munţii Şimleu, consideraţi deseori parte a Bazinului Transilvănean-Podişul Someşan (Vârful Măgura Şimleului, 597 m)


Masivul Bihor

*
o Munţii Bihorului (Vârful Bihor, 1.849 m)
o Munţii Vlădeasa (Vârful Vlădeasa, 1.836 m)
o Muntele Mare (Vârful Muntele Mare, 1.826 m)
o Munţii Gilăului
o Muntele Găina (vârful Găina, 1.486 m)
o Depresiunea Brad
o Depresiunea Huedin


Munţii Mureşului

*
o Munţii Zarandului (Vârful Drocea, 835 m)
o Munţii Metaliferi
o Munţii Trascăului


Hidrografie

Ruinele cetăţii Bologa, la poalele Masivului Vlădeasa

Munţii Apuseni sunt traversaţi de mai multe râuri, existând şi o serie de lacuri formate. Printre cele mai importante se află:

* Râul Someşul Mic
* Râul Crişul Repede, Râul Crişul Alb şi Râul Crişul Negru
* Râul Barcău
* Râul Arieş
* Râul Ampoi
* Lacul carstic Vărăsoaia
* Lacul Fântânele
* Lacul Tarniţa

Clima

Clima este una temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice. Temperatura medie anuală este între 6 şi 10°C, precipitaţiile fiind de 700-1.000 mm/an.
[modifică] Fauna şi vegetaţia

Vegetaţia este alcătuită din păduri de foioase şi conifere (la peste 1.300 m). Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara, veveriţa sau ursul.

Populaţia şi aşezările

Zona se remarcă printr-o densitate scăzută a populaţiei. Aşezările sunt compuse din sate mici, numite "crânguri", risipite (gospodării împrăştiate, despărţite prin fâneţe sau păşuni), în judeţele Arad, Bihor, Cluj, Alba şi Hunedoara.

Obiective turistice

Formaţiuni de stalactite şi stalagmite în Peştera Urşilor

* Cascada Răchiţele
* Cetăţile Ponorului
* Cetăţile Rădesei
* Cheile Râmeţilor
* Cheile Turzii
* Cheile Turului / Turenilor
* Lacul Fântânele
* Lacul Tarniţa
* Peştera Meziad
* Peştera Scărişoara
* Peştera Urşilor
* Peştera Huda lui Papară
* Peştera Poarta Zmeilor
* Peştera Vântului
* Rezervaţia naturală Padiş
* Ţara Moţilor
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one