ma numesc marius gadalean i m-am apucat sa fac un site pt protejarea naturii si promovarea romaniei pt ca ma vazut ca multi spunem ca faem si dregem dar nu miscam un deget. in speranta ca voi aduna un nr mare de membri atunci sint sigur ca vom pune in miscare o mica rotita din angreanj
va multumesc voua ,celor ce va inscrieti pe acest site ,inseamna ca va pasa de soarta naturii si nu in ultimul rand de soarta tarii noastre ROMANIA

semnat marius gadalean
Digg  Sphinn  del.icio.us  Facebook  Mixx  Google  BlinkList  Furl  Live  Ma.gnolia  Netvouz  NewsVine  Pownce  Propeller  Reddit  Simpy  Slashdot  Spurl  StumbleUpon  TailRank  Technorati  TwitThis  YahooMyWeb
 

ROMANIA - DIAMANTUL EUROPEI Hublist Romania Lista dc++ odc huburi romanesti


 

PARCUL NATIONAL COZIA

Parcul Naţional Cozia se află situat în partea central-sudică a Carpaţilor Meridionali, mărginit la nord de Depresiunea Loviştei, strãvechea Terra Loystha, o vastă arie încărcată de istorie, cu multe localităţi, organizate odinioară în ţinutul lui Seneslau, unde populaţia continuă tradiţiile şi obiceiurile străvechi.
La vest, PNC este separat de restul Munţilor Căpăţânii prin culmile: Frăsineiului, Dosul Pământului şi Valea lui Stan.
La sud, parcul este delimitat de dealurile subcarpatice prin Depresiunea Jiblea-Berislăveşti.
La est, versanţii abrupţi ai Coziei, impunãtori ai Sturului şi Pietrei Şoimului, îl delimitează de Muşcelele Topologului prin Şaua Groşilor şi mai la nord, se învecinează cu Depresiunea Poiana.
Faţă de depresiunile înconjurătoare ce au înălţimi relativ mici (500-700 m), Masivul Cozia se detaşează net, apărând din depărtări ca o cetate de stâncă cu abrupturi, cu contraforturi şi cu o mulţime de turnuri marginale şi interioare. Această arie muntoasă este străbătută, pe direcţia nord-sud, de apele râului Olt , care a sculptat Defileul Gura Lotrului — Cozia.
Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Teritoriul PNC este cuprins aproximativ între: 24°10 şi 24°26 longitudine estică, şi 45°16 şi 45°24 latitudine nordică.
Harta cu localizarea PNC este publicată în HG nr. 230 din 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.
Accesul în PNC se face în principal prin DN 7 (E 81), care este una din legăturile capitalei cu restul Europei. Distanţele faţă de principalele oraşe din apropierea PNC sunt de 25 km. până la Rm. Vâlcea şi 45 km. până la Sibiu. Distanţa pe DN7 (E 81) până la Bucureşti este de 200 km.
Scopul înfiinţarii Parcului Naţional Cozia

Conform legislaţiei ariilor naturale protejate, a conservării habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată şi aprobată prin OUG nr. 57 din 20 iunie 2007, un parc naţional are drept scop “protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative
pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.”

Categoria ariei protejate
Conform clasificării IUCN, Parcul Naţional Cozia este o arie naturală protejată de categoria a II-a (constituită în special pentru conservarea ecosistemelor şi recreere).
Trasee turistice



SITUAŢIA TRASEELOR TURISTICE DIN PARCUL NAŢIONAL COZIA

1. Gara Turnu (310m)-Curmatura la Troita (673 m.)-Muntele Scortaru-Muchia Turneanu-Cabana Cozia (1573). Diferenţă de nivel 1263 m. Timp de mers 5-5 1\2 ore. Marcaj : bandă roşie. Traseu dificil iarna pe zapada.

2. Gara Lotru (317m)-Vărateca-Muchia Urzicii- Stâna din Rotunda-Vf. Cozia(1668m). Diferenţă de nivel 1351 m. Timp de mers 4-5 ore. Marcaj : bandă albastră. Traseu dificil iarna pe zapada.

3. Gara Turnu (310m)-Pietrele Roşiei ( 750 m.)- Muchia Turneanu-Vf. Cozia(1668). Diferenţă de nivel : 1358 m. Timp de mers 5-5 ½ ore.Marcaj : triunghi roşu, apoi bandă roşie. Traseu dificil iarna pe zapada.

4. Mănăstirea Stânişoara (720m) - Muchia Vladesei-Durduc (1568m)- Vf. Cozia (1668m).Diferenţă de nivel 948 m. Timp de mers 4-5 ore.Marcaj : bandă albastră. Traseu dificil iarna pe zapada.

5. Vf. Cozia (1668m)- Curmătura Mocirle ( 1427m.)- Vf. Omul (1558 m.) –Muchia Şirul de Pietre- Satu Pripoare (520m). Diferenţă de nivel 1148 m. Marcaj : cruce roşie. Timp de mers 3-4 ore. Traseu dificil iarna pe zapada.

6. Brezoi (640m)- Valea Dăneasa – Poiana Tarsa (1280m). Diferenţă de nivel 940 m. Marcaj : punct roşu. Timp de mers 3-4 ore. Traseu dificil iarna pe zapada.

7. Gura Lotrisorului (300m)- Valea Lotrisorului- Poiana Tarsa (1280m). Diferenţă de nivel 980 m. Marcaj : bandă albastră. Timp de mers 2-3 ore. Traseu relativ usor.

8.Castrul Roman Arutela (300m)- La Troita- Mamastirea Stanisoara (720m). Diferenţă de nivel 420 m. Timp de mers 2-3 ore. Traseu relativ usor în orice sezon.

9.Brezoi (640 m.)– Vârful Ţurţudan – Vârful Poiana Suliţa –Valea Călineşti- sat Călineşti (340 m.). Diferenţă de nivel 300 m.Timp de mers 4-5 ore. Traseu relativ uşor în orice sezon.
Atracţii turistice



Zona Parcului Naţional Cozia şi a vecinătăţilor acestuia este cunoscută ca o destinaţie turistică importantă în România, care prin potenţialul ei natural (peisaje, izvoare termale, relief, hidrologie, faună, floră, etc) şi antropic (mănăstiri, monumente istorice, ), reprezintă o destinaţie interesantă atât pentru turiştii din ţară, cât şi pentru turiştii din străinătate.
Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in evidenţă că un numar de aproximativ 50.000 turişti pe an au vizitat această zonă, dar numarul lor a crescut foarte mult, chiar s-a dublat in anii 2006-2007. Principalele motivaţii fiind:
- drumeţii, plimbări in natură;
- practicarea unor sporturi, organizarea de expediţii, tabere si concursuri in aer liber;
- vizitarea unor lăcaşe de cult, locuri şi monumente istorice;
- vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite, (Defileul Oltului, Cheile Lotrişorului, Cascada Gardului, Bulzul);
- insuşirea unor cunostinţe despre natură (in general elevi si studenţi);
O parte din vizitatorii care frecventează in general locurile mai accesibile de la intrările in parc sunt sosiţi in zonă pentru tratament balnear în Staţiunea Călimaneşti –Căciulata-Cozia.

Formele de turism practicabile sunt:


1. Turism montan
Călătoriile în natura din zona montană a PNC, pe traseele turistice si potecile marcate, cu vizitarea unor locuri de belvedere, este cel mai specific aspect al turismului în acest parc naţional. Programele turistice sunt in general de 1-3 zile.

2.Monahal-istoric. Mănăstirile sunt obiectivele cu un important aflux de turişti. Acestea oferă în anumite limite cazare, masă si ghid de prezentare pentru pelerinii şi turistii interesaţi de obiectivele pe care le vizitează.
Unele mănăstiri găzduiesc ateliere de pictură pe lemn sau sticlă, sculptură în lemn şi puncte de vânzare a unor obiecte cu specific religios. Mănăstirile din zonă au o vechime foarte mare, acestea fiind in general ctitoriile unor domnitori români, deci la vremea respectiva au avut şi un important rol politic si administrativ. Arhitectura mănăstirilor de aici este una specifică, a ortodoxiei vechi romanesti.
Manastirea Stanisoara3. Cultural (etnofolcloric).
Zona culturală a localităţilor din apropierea PNC păstrează incă o mulţime de elemente specifice comunităţilor din mărginimea munţilor. O bună parte dintre vizitatorii acestei zone sunt interesaţi şi în realizarea unor filme, fotografii, achizitionarea unor obiecte, realizarea unor monografii, etc.
4. Sportiv
Practicarea unor sporturi ( căţărări, săniuş, ciclism, sărituri cu paraşuta, lansări cu parapanta, sporturi nautice, etc,.), câştigă tot mai mulţi amatori in zona PNC.
5. Agroturismul şi turismul rural.
Zonele agroturistice ale localitaţilor Perişani, Sălătrucel, Berislaveşti, Racoviţa au un mare potenţial turistic, beneficiind de ambianţa montană pitorească şi nepoluată, cu factori naturali de mediu care le recomandă ca pe nişte interesante destinaţii de cunoaştere a spaţiului rural montan românesc, a tradiţiilor şi obiceiurilor culturale, a datinilor străbune, care dau savoare vieţii rurale din aceste locuri.
6. Balnear
Factorii de cură din staţiunea Călimăneşti- Căciulata- Cozia, atrag o mulţime de vizitatori care işi completează timpul petrecut în zonă şi cu vizite în PNC.
7. Turismul ştiinţific.
Este reprezentat de o categorie aparte de vizitatori, proveniţi în general din mediile universitare si academice. Aceştia sunt interesaţi în completarea cunoştinţelor despre natură pentru realizarea unor lucrari ştinţifice.
8. Turismul pentru reuniuni şi congrese.
În staţiunea Călimăneşti-Căciulata-Cozia se organizează o mulţime de simpozioane, cursuri de perfecţionare şi pregătire, workshop-uri, olimpiade, etc, cu participanţi din ţară şi străinătate. O parte dintre aceste programe au în completare şi ieşiri în natura din zona PNC pentru vizitarea unor obiective (ex. vizitarea cascadei de pe Valea Lotrişor) sau a mânăstirilor (ex. Vizitarea Mânăstirii Stanişoara).



Principalele atracţii turistice antropice

Castrul Arutela- cu vestigii romane construite pe o veche aşezare dacică, situat pe malul stâng al Oltului în Poiana Bivolari (odinioară o mare bivolărie domnească). În prezent se menţin urme ale castrului şi termelor romane construite de arcaşii sirieni din armata romană, precum şi o porţiune a vechiului drum roman, pavat cu piatră cioplită. În urma săpăturilor arheologice au fost găsite inscripţii de pe vremea împăraţilor romani Hadrian (117-118 d.h.) şi Antoninu Pius (138-161 d.h.); întreaga fortificaţie care era mai amplă a fost distrusă de o mare inundaţie a Oltului fiind conservată şi reconstituită în prezent; lângă ruinele romane se află izvoarele şi puţul cu ape termale de la Bivolari.
Masa lui Traian: un promontoriu stâncos ce prelungeşte Muchia lui Teofil până în albia Oltului; în prezent apare doar că o mică insulă ieşită din apele lacului de acumulare Turnu. Legenda spune că aici ar fi luat masa împăratul Traian în timpul campaniei de cucerire a Daciei. Tradiţia populară locală mai păstrează şi numele de “Masa lui Mihai”, care şi el s-ar fi oprit aici în drumul său spre Transilvania. Dimitrie Bolintineanu a fost inspirat de acesta stâncă cand a scris în 1846 poezia – „Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare”, alături de poezia „Umbra lui Mircea la Cozia”.
Castrul Pretorium: situat pe partea stângă a Oltului lângă satul Copaceni- Racoviţa cu două construcţii monumentale- una pe malul Oltului cu caracter de apărare şi altă construcţie pe terasa superioară a Oltului, o adevarată aşezare romană fortificată.
Reţeaua de castre romane din apropierea Masivului Cozia se integra în vechiul sistem de apărare roman- „Limex Alutanus”.
Monumente Istorice Medievale:
Mănăstirea Cozia – situată în oraşul Călimăneşti, pe malul drept al Oltului, locaş de călugări cu hramul- „Sf. Treime”. În secolul al XIV-lea (20 mai 1388) apare consemnată hotărârea lui Mircea cel Mare de a ridica o mânăstire, „la locul numit Călimăneşti-Cozia pe Olt” aşa cum reiese din Codicele Mânăstirii Cozia. Ctitorie a marelui voievod cu o arhitectură deosebită, mânăstirea este locul de veci al marelui voievod, alături de mama lui Mihai Viteazu.
Bolniţa (spitalul) Mănăstirii Cozia- construită în sec. Al XVI-lea, unde incă de la înfiinţare şi-au vindecat suferinţele o mulţime de bolnavi, atât români cât şi străini.
Mănăstirea Turnu- lăcaş de călugări cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, pentru Biserica veche şi „Schimbarea la Faţă” pentru biserica nouă, ctitorite în secolul al XVIII-lea;
Schitul Ostrov- oraş Călimăneşti, ctitorit în secolul al XVI-lea cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”;
Mănăstirea Stânişoara- locaş de călugări, ctitorită în secolul al-XVII-lea;
Mănăstirea Frasinei- comuna Muereasca, ctitorită în secolul al XVIII-lea, lăcaş de călugări cu hramul „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” pentru biserica Veche şi „Adormirea Maicii Domnului” pentru biserica nouă. Este un mare complex monahal;
Mănăstirea Cornet- localitatea Călineşti, locaş de călugări cu hramul „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” – sec . XVI-lea
Biserici –monumente istorice medievale: Păuşa (sec. Al XVII-lea), Biserica Veche Călimăneşti (sec al XVI-lea); Biserica Scăueni- replica în miniatură a Mănăstirii Cozia (sec. Al –XV-lea); Biserica Proieni, Biserica Călineşti.
Locuri istorice: satul Pripoare, comuna Perişani. Unii istorici consideră că aici se găseşte trecătoarea Posada, loc unde oştile conduse de domnitorul muntean Basarab I au învins armata lui Carol Robert de Anjou (9-12 ianuarie 1330), consfinţind întemeierea statului de sine stătător Ţara Românească.
Cetatea lui Vlad Tepeş- situată pe Valea Băiaşului- punct fortificat.
Valea Băiaşului, este o denumire ce provine de la ocupaţia vechilor locuitori care locuiau odinioară aici–„băiaşi”. Aceştia se ocupau cu căutarea aurului.
Dealul viilor – Jiblea Veche, cumetoh al mănăstirii Cozia şi vii în terase; cultură de viţă de vie din vremea voievozilor situată la cea mai înaltă altitudine din ţară.
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one